Puterea spirituală a empatiei

Puterea spirituală a empatiei
Autor: Cyndi Dale
Codul produsului: emp
Disponibilitate: În stoc
Preț: 28.00LEI
Fără TVA: 26.67LEI
Cantitate:     - SAU -   Adaugă la Wish List

Descoperiţi-vă abilităţile empatice native alături de ghidul dumneavoastră, Cyndi Dale. 

Această carte este ca un curs în care veţi învăţa cum să folosiţi empatia pentru a avea relaţii mai bune şi pentru vindecarea voastră sau a altora. 
Puterea spirituală a empatiei prezintă într-un mod accesibil empatia, această abilitate deseori nerecunoscută, deşi este un dat natural. Veţi descoperi ce este empatia, cum funcţionează şi multele feluri în care se manifestă. Empatia vă ajută să dezvoltaţi legături mai profunde cu cei dragi, foloseşte tehnici specifice pentru scanarea şi filtrarea informaţiilor şi oferă informaţii despre modalităţile prin care puteţi depăşi dificultăţile cu care are de-a face un empat. Prin puterea empatiei vă veţi transforma modul de viaţă şi vă veţi conecta mai bine cu lumea din jurul vostru. 

Autoare a 15 cărţi publicate sub formă tipărită, e-book sau audio-book, Cyndi Dale este un autor recunoscut internaţional, speaker, vindecător şi consultant în domeniul afacerilor şi este preşedintele companiei Life Systems Services care a oferit cursuri de pregătire pentru mai mult de 35.000 de clienţi din Europa, Asia şi America.

Fiecare capitol din cartea Puterea spirituala a empatiei incepe cu un citat. Capitolul 1 incepe cu acesta:
"Prietenul care poate sta lângă noi în linişte atunci când suntem într-un moment de disperare sau confuzie, care poate sta cu noi într-un moment de suferinţă şi pierdere ireparabilă, care poate accepta să nu ştie, să nu poată vindeca, să nu poată alina, privind împreună cu noi realitatea lipsei noastre de putere, acela este un prieten căruia îi pasă.” 
Henri J. M. Nouwen – The Road to Daybreak

"Se pare că atunci când în mod empatic recunoaştem stresul în altă persoană şi căutăm să-i uşurăm situaţia, şi valorile hormonilor de stres din noi înşine scad. Sistemul nostru imunitar creşte şi suntem mai păziţi de infecţii virale severe, avem un ritm cardiac mai bun, o tensiune mai bună, niveluri scăzute de colesterol şi valori bune ale altor indicatori importanţi pentru sănătatea organismului nostru. Empatia aplicată – a face acţiuni bazate pe percepţiile empatice – nu are decât efecte benefice asupra imunităţii, nivelului de stres şi speranţei de viaţă." 

“Adânc, în sinea noastră, mulţi dintre noi ne simţim izolaţi şi singuri. Suntem împachetaţi  în pielea noastră, separaţi prin experienţă şi ne simţim înfăşuraţi în unicitatea noastră. Dar corpul însuşi, care pe mulţi dintre noi ne face să ne simţim individualizaţi şi uneori înstrăinaţi, este echipat biologic şi energetic  pentru a se putea conecta. Prin neuroni speciali şi datorită forţelor spectrului electromagnetic suntem echipaţi pentru a face legătura cu multele lumi de lângă noi, sfere de influenţă atât vizibile cât şi invizibile. Suntem “codaţi” pentru empatie şi croiţi pentru a împărtăşi informaţii prin mijloace non-fizice.”

Fragmente din Introducere

Când suntem presaţi să definim sau să descriem empatia, cei mai mulţi dintre noi vor încerca s-o descrie dintr-o perspectivă unidirecţională: un mod de a ne imagina cam prin ce trece o persoană şi mai ales ce simte ea. După zeci de ani de cercetare şi practică în calitate de consilier şi autor intuitiv, scriind despre medicina energiei subtile şi aplicaţiile darurilor noastre spirituale şi intuitive, am descoperit că atunci când vine vorba despre empatie,  încercăm să înţelegem şi să aprofundăm acest subiect în mod eronat.

Înainte de a îndrepta conceptele greşite este important să subliniez faptul că empatia a fost subiect al cercetării şi contemplării pentru mulţi oameni străluciţi, de la psihologi şi experţi neurologi până la sfinţi şi vindecători. Unul dintre asemenea autori contemporani  şi un profesor care a contribuit foarte mult în acest sens este Daniel Goleman, Ph.D, a cărei muncă va fi discutată pe scurt în Partea I. Diferenţiind empatia cognitivă, de cea emoţională şi de ceea ce el numeşte atenţie empatică, Goleman a deschis noi uşi conştienţei faţă de aceste capacităţi înnăscute. Totuşi, în ciuda acestor insight-uri importante pe care el şi alţi gânditori le-au oferit pentru înţelegerea empatiei, este mai degrabă înţeleasă ca o capacitate decât ca o colecţie de daruri. În munca mea am ajuns să descopăr că empatia merge mult dincolo de înţelegerea simplistă pe care cei mai mulţi dintre noi o acceptăm. Empatia cuprinde gândurile, percepţiile, senzaţiile şi aproape orice alt fel de conştienţă pe care suntem binecuvântaţi s-o manifestăm, inclusiv abilităţile speciale şi se extinde nu doar la alte persoane, dar şi la grupuri, la animale, plante şi chiar obiecte ale naturii. Din punctul meu vedere, când abilităţile noastre empatice sunt complet dezvoltate, aceasta implică un set de abilităţi spirituale multidimensionale care operează cu putere la nivelul corpului subtil. Şi când este implicată această putere, atunci devenim capabili să înţelegem şi să facem conexiuni la niveluri profunde.

Cu alte cuvinte, “empatia” este etichetată ca şi cum am şti ce este ea, dar este atât de mai mult decât poate fi definit în dicţionar sau chiar într-un întreg manual de psihologie!  Empatia include dar şi transcende psihologia. Bineînţeles, la cel mai profund nivel, cunoaştem deja frumuseţea  empatiei – dincolo de orice descriere sau definiţie a ei – iar această carte vă va face cunoştinţă din nou cu capacitatea voastră empatică înnăscută, în moduri care s-ar putea să transforme felul în care vă vedeţi şi vă trăiţi viaţa.

 

Empatia şi abilităţile parapsihice (metafizice)

Cheia pentru descătuşarea puterii empatiei este înţelegerea tuturor nivelurilor sale, a celor care sunt disponibile pentru voi, inclusiv cele considerate parapsihice sau esoterice. Multe persoane care activează în domeniile esoterismului folosesc termenul de clar-empatie, ceea ce înseamnă o simţire clară referitoare la o aptitudine ce-ţi permite să simţi şi să fii conştient, să trăieşti gândurile, emoţiile şi simptomele altor persoane. Dar modul în care înţeleg şi experientizez eu aceste lucruri mă determină să afirm că empatia este mult mai multidimensională decât presupune acest termen. Empatia implică un întreg set de energii subtile sau abilităţi psihice şi, de asemenea, aptitudinile recunoscute în mod obişnuit cum ar fi, de exemplu, aptitudinea de a fi pur şi simplu prezent şi de a asculta. Pentru mine, această umbrelă, acest cuvânt, “empatie”, este mult mai plin de înţelesuri deoarece cuprinde întregul spectru al experienţei empatice, atât cea subtilă, cât şi cea comună, des întâlnită în lume. La fel cum se întâmplă şi cu alte cuvinte care au o mare însemnătate pentru noi, cum ar fi “iubire” sau “afecţiune”, acestea reflectă mai multe niveluri ale unei experienţe bogate, trăite cu toată inima. În cazul empatiei, această experienţă este conectarea

"Empatia este total dependentă de corpurile noastre materiale aşa cum veţi înţelege din următorul capitol. Aceasta înseamnă că angajându-ne empatic, ne angajăm complet cu toate aspectele fizice ale vieţii noastre."

"Empatia este marele conector. Este podul care ne readuce aproape, aproape de noi înşine, de alţii şi de Divin în toate formele sale. Indiferent cât de multă  suferinţă personală sau colectivă ne-au ţinut separaţi, empatia ne poate aduce din nou împreună. În esenţă, cred că empatia este singurul şi cel mai important vehicul pe care îl avem la dispoziţie pentru a accesa iubirea pe această planetă. Este codată fizic în noi şi noi ne conectăm emoţional cu ea. Felul în care folosim acest vehicul depinde de sistemul credinţelor noastre şi de capacităţile mentale. Totuşi, el ne permite să oglindim Marele Spirit."

Empatia: poezia sufletului

Ca orice persoană pe care am întâlnit-o, şi tu ai “vânătăile” tale, una sau două cicatrici dobândite din poveştile tale de dragoste. Cu toţii am trăit totul, inclusiv cea mai mică ezitare în a ne conecta cu cineva, ezitare izvorâtă dintr-o profundă frică de a iubi şi de a fi iubiţi. Limitaţi de momentele de ruşine, respingere şi pierdere, şi bine încărcaţi de îndoială cu privire la cât de merituoşi suntem ca fiinţe umane, mulţi dintre noi ne-am descoperit a fi înspăimântaţi de iubire, speriaţi să mai facem o legătură cu lumea care are nevoie de noi. 

Poezia sufletului este legătura compasională. Aşa cum urmează să descoperiţi, harurile empatice încurajează calităţile conectării şi ale legăturilor care ne permit să tindem către noi înălţimi ale iubirii. Astfel  ele promovează scopul nostru spiritual ultim care este învăţarea iubirii. Vă invit să mergem dincolo de sinele individual şi să trăim experienţa bucuriei ce apare dintr-o mai mare apropiere cu toate cele ale vieţii. 

Fragmente din Capitolul 1

Harurile extraordinare şi abilităţile pe care le foloseşti (conştient sau nu) când ai asemenea experienţe îţi oferă căile prin care poţi şti ce se petrece în mediul din jurul tău, nu doar cu oamenii, dar şi cu animalele, alte fiinţe, obiecte, plante, planete şi chiar energii şi entităţi de dincolo de timp. Iar modurile în care foloseşti aceste daruri în perceperea lumii din jurul tău este un factor important care determină stilul tău empatic. Aşa cum am menţionat în Introducere, am identificat şase tipuri sau stiluri diferite. Vei afla mai multe despre acestea în Capitolul 4.

                Vei afla că unii dintre noi folosesc doar una sau două dintre abilităţile empatice, alţii folosesc mai multe, dar noi toţi avem aceste haruri. Suntem cu toţii “cablaţi pentru sunet”, “sunetul” fiind cântecele şi senzaţiile universului. Când îţi vei face timp să explorezi lumea invizibilă şi sensibilă din viaţa ta, ceea ce vei descoperi va face o mare diferenţă în trăirea ta empatică. Poţi alege să-ţi dezvolţi în mod conştient stilurile empatice sau doar pe cele mai puternice. Poţi învăţa să le stăpâneşti pe toate pentru binele tău. 

Fragment din Capitolul 2

 

                                               O scurtă călătorie în trecut

 

Ai primit un bilet gratis către Italia. Te urci în avion şi observi că nu seamănă cu avioanele vechi. Acesta este destinat călătoriilor în timp. Aproape instantaneu eşti transportat într-un laborator de cercetare. Ai fost invitat pentru a vedea ceea ce a devenit experimentul principal care va conduce la o mai bună înţelegere a empatiei şi la o mai bună conectare.

                Cercetătorii din această cameră studiază comportamentul maimuţelor macaque. Au înţeles deja că atunci când o maimuţă face o anumită acţiune cu mâna, neuronii din cortexul motor indică o activitate extremă. De exemplu, poţi observa maimuţa care încearcă să ajungă la o alună şi poţi vedea şi cum se conectează neuronii între ei precum artificiile. Celulele din ambele părţi ale creierului maimuţei reacţionează, creând un sunet ca un bâzâit care se aude din monitoarele aparatului. Eşti prezent acolo într-o zi foarte importantă. Azi, unuia dintre oamenii de ştiinţă i se va face foame şi va lua el aluna. O maimuţă îl urmăreşte şi, când el ajunge la alună, nervii maimuţei vor reacţiona ca şi cum ea ar fi ajuns la alună, nu cercetătorul. Celulele maimuţei nu pot face diferenţa între a privi ceva făcut de altcineva şi a face acel lucru.

                La întoarcerea acasă, în avionul care călătoreşte în timp, reflectezi asupra consecinţelor acestei descoperiri. Dacă numai observând o acţiune este acelaşi lucru cu a o întreprinde, atunci o persoană poate învăţa cum să facă ceva doar privind. Poţi să te uiţi la un program de golf şi să-ţi îmbunătăţeşti loviturile sau să observi un cuplu care se iubeşte şi să înveţi cum să devii tu însuţi mai iubitor şi mai afectuos în relaţiile tale. Chiar mult mai important, te poţi conecta cu ceea ce se întâmplă în oameni sau cu alte influenţe din afara ta. De fapt, experienţele lor devin experienţele tale.

                Experimentul pe care tocmai l-ai citit s-a petrecut cu adevărat în 1992, iar observaţiile cercetătorilor au stat la baza înţelegerii ştiinţifice a empatiei din prezent. De vreme ce prietenii noştri, maimuţele, ne-au arătat abilităţile lor empatice, am denumit aceste celule nervoase speciale neuroni oglindă, un termen potrivit pentru că aceşti neuroni ne permit să oglindim activităţile altora. Aceşti neuroni oglindă ne ajută să facem mai mult decât să învăţăm şi să ne dezvoltăm. Ei reflectă, de asemenea,  senzaţiile şi sentimentele. Neuronii oglindă ar putea fi denumiţi neuronii empatiei, ei fiind parte din acest proces complex şi frumos prin care putem trăi ca fiinţe empate ce suntem. 

Acest proces este denumit uneori “circuite paralele” “parallel circuitry,” însemnând că reacţiile noastre se-ntâmplă în paralel cu ale altei persoane care trăieşte o experienţă, care face ceva sau simte ceva. Aceşti nervi care realizează acest circuit acţionează ca un fel de Wi-Fi ce monitorizează ce se petrece în alţii. Prin acest Wi-Fi al neuronilor oglindă putem accesa inconştient şi instantaneu sentimentele altora, acţiunile sau chiar intenţiile lor.

Expertul în inteligenţa emoţională, Daniel Goleman, compară această structură de legături cu un creier social – un termen potrivit pentru a desemna sistemul care ne face capabili să simţim ceea ce se petrece în alţii. Este un sistem automat, întotdeauna în starea “pornit”, chiar dacă studiile sugerează că este cel mai activ atunci când urmărim cu atenţie o activitate, mai degrabă decât atunci când o observăm pasiv. Asta înseamnă că s-ar putea să manifestăm empatia în cel mai înalt grad atunci când încercăm să fim empatici.O consecinţă importantă este că putem activa empatia în noi înşine. Deci, dacă dintr-un motiv sau altul capacităţile noastre empatice sunt reprimate sau diminuate, putem alege în mod conştient să ne maturizăm ca fiinţe empatice, astfel devenind capabili să ne ajutăm pe noi înşine sau pe alţii cu iubire şi compasiune.

... în noi există o programare primordială intrinsecă pentru bunătate, începând cu empatia. Corpurile noastre nu sunt decât un mecanism pentru manifestarea empatiei. Există un alt “corp”, pe lângă cel fizic, numit corpul energetic sau anatomia energetică a noastră. Pentru a înţelege căile folosite în transferarea informaţiilor de la o persoană la alta trebuie să luăm câteva lecţii despre energie. 

Empatia are nevoie de o interacţiune sănătoasă între creier şi funcţiile endocrine şi implică mai mult decât o serie de acţiuni biochimice ale neuronilor oglindă, o super activitate a creierului sau a hormonilor. Ea se bazează pe anatomia energetică a corpului - un set de sisteme energetice care interconectează spiritul cu corpul nostru fizic.

Sistemele noastre energetice – şi anume câmpurile energetice, chakrele şi meridianele – sunt capabile să transforme energia fizică sau senzorială în energie spirituală denumită şi energie subtilă sau energie psihică. Aceste sisteme funcţionează şi invers, transformând energia psihică în energie fizică. În taină, pe nesimţitelea, energia se transferă dintr-un loc într-altul deoarece noi suntem fiinţe de energie. De fapt, din ceea ce este ştiinţific cunoscut, energia este baza oricărui lucru viu sau neviu.

Unul din motivele pentru care un empat poate sesiza ce se petrece în oameni, locuri sau fiinţe din alte zone temporale, din alte spaţii este că empatul îşi extinde câmpul său energetic mult dincolo de corpul său fizic. Să cercetăm acest lucru!

... Cred că este important să scot în evidenţă că unul dintre motivele pentru care la scara largă suntem inconştienţi este pentru că prin intermediul simţurilor noastre fizice noi percepem doar o pâlpâire a realităţii. Ochii noştri, de exemplu, pot percepe doar porţiunea vizibilă din spectrul luminii electromagnetice, ceea ce înseamnă mai puţin de 2 procente din întregul spectru. Asta înseamnă că atunci când ne uităm la cineva sau la ceva, noi observăm doar suprafaţa relativ solidă a acelei persoane sau a acelui obiect, nu şi ceea ce se întâmplă dedesubtul ei sau ce emană, ce radiază dinăuntrul ei. Suntem, cel mai probabil, nimic mai mult decât câmpuri oscilatorii de lumină: energie amestecată într-un mod elegant.  Clipeşte şi te-ai conectat cu altcineva sau cu alt loc. Clipeşte din nou şi ei îţi vor fi trimis deja un mesaj şi tu, de asemenea, lor.

Fragment din Capitolul 3

Compasiunea: căptuşeala sufletului empat

Dacă nu avem pace, aceasta este pentru că am uitat că ne aparţinem unul altuia.

Maica Theresa

Până acum aţi dobândit o bună înţelegere a vastului rezervor de extraordinare daruri pe care noi toţi le avem, daruri care ne ajută în procesul de conectare, atât daruri subtile, psihice şi empatice cât şi daruri fizice, aflate înăuntrul corpului nostru, firele din corpul fizic care servesc empatiei. Poate că cel mai important motiv pentru a dezvolta şi utiliza aceste daruri este faptul că ele ne conduc încet şi direct spre compasiune, spre a ne uşura suferinţa unul altuia. Dacă este ceva ce trebuie să facem în lumea asta imediat, acesta este compasiunea. Dar oare mai există şi altceva în afară de compasiune care să fie mai puţin răsplătit în lumea asta grăbită şi orientată spre succes?

Chiar dacă toţi suntem construiţi pentru empatie, nu toţi empaţii sunt şi capabili de compasiune, sau împinşi să lucreze in acest sens cu experienţele lor empatice. Empatul novice poate primi multe semnale şi impresii fără să se simtă atras să ajute pe altcineva prin astfel de mesaje energetice. Dar asta înseamnă o empatie matură: rezultatele sale ajung întotdeauna la compasiune. Aşa cum vom descoperi în acest capitol, un empat înnăscut este cineva care poate percepe ceea ce se întâmplă cu adevărat în afara sa. Iar sufletul empatului este astfel croit să facă şi următorul pas:  să schimbe o situaţie pe baza informaţiilor empatice pe care le primeşte în mod natural. Există o poveste budistă care se încheie cu această morală: “Adevărul, educaţia şi compasiunea pot salva lumea.”

Valorile empatiei, inclusiv ale compasiunii, bunătăţii şi grijii unul faţă de altul sunt în descreştere. Aceşti “muşchi simţitori” care dau putere umanităţii sunt atrofiaţi şi ne dor, aşa cum Aaron recunoscuse  dând dovadă de multă isteţime. Lumea occidentală trăieşte o epidemie de singurătate, depresie şi anxietate. Un sondaj recent condus de Universitatea din Arizona şi Duke University, incorporând date şi de la Centrul General de Supraveghere Socială, arată că numărul americanilor care declară că nu au pe nimeni cu care să discute subiecte importante s-a triplat între 1985 şi 2004. De fapt, 25% din americani cred că nu au pe nimeni cu care să împărtăşească o problemă.

Această schimbare (şi unii ar putea spune chiar deformare) socială în ceea ce priveşte ajutorarea este unul din motivele, aşa cum mulţi cercetători cred, pentru care stresul a ajuns să influenţeze atât de mult sănătatea noastră. Psihologii Ed Diener şi Martin Seligman au arătat că această conectare socială măreşte speranţa de viaţă, o recuperare mai rapidă din boală, un nivel mai ridicat al fericirii, şi o direcţie spre o viaţă plină de sens. Conform unui studiu la scara largă, oamenii cărora le lipseşte interacţiunea cu alţi oameni sunt mult mai vulnerabili fată de boală şi moarte decât aceia care arată comportamente cu risc înalt cum ar fi fumatul, hipertensiunea, obezitatea şi lipsa de mişcare. În ciuda faptului că am fi mai fericiţi şi mai sănătoşi dacă am avea legături profunde, dacă ne-am folosi capacităţile empatice, nu facem asta. Şi suferim din această cauză.

Situaţia este atât de gravă încât expertul în psihologia afacerilor, Douglas LaBier, Ph.D, director al Centrului pentru Dezvoltare Progresivă, a creat termenul “tulburare de deficit de empatie” (EDD – empathy deficit disorder). Nu veţi găsi acest termen în manualele de diagnosticare psihologică, dar LaBier, împreună cu multe alte persoane conştiente de importanţa socialului , cred că este real şi că se aplica întregii noastre culturi. Aşa cum subliniază el, este posibil ca o întreagă cultură să ajungă la o patologie mentală. Şi deoarece devine norma, este dificil să o mai scoţi în evidenţă sau s-o defineşti.

După LaBier, EDD se reflectă în incapacitatea noastră de a ieşi din noi înşine şi a ne racorda la “experienţele altora, în special ale celor care sunt diferiţi de noi prin felul în care simt şi prin credinţa lor. Aceasta este prima sursă a conflictelor personale, a ruperii legăturilor intime şi, astfel, a atitudinilor ostile cum sunt prejudiciul şi discriminarea între grupurile de oameni.”

LaBier vede că EDD se reflectă în tiparele egoismului în relaţii, precum o persoană căsătorită care nu-şi ajută soţul sau soţia pentru că el/ea “are nevoie” de “timpul său liber”. În America, această epidemie de EDD este vizibilă în discriminarea religiei islamice şi presupoziţia că fiecare musulman este un potenţial terorist. El vede şi că EDD se întâmplă la nivel global, vizibil în războaiele dintre grupuri, clanuri şi societăţi care au credinţe diferite.

Ce cauzează EDD? LaBier indică incapacitatea individuală şi colectivă de a empatiza unii cu alţii – de a-i înţelege cât de cât pe alţii văzându-i prin ochii lor, nu prin ai noştri, şi de a-i vedea şi a-i aprecia pe alţii aşa cum sunt ei, nu aşa cum ne dorim noi să fie.

            După cum aţi aflat în capitolul trecut, empatia este în fiecare dintre noi, dar noi trebuie să alegem dacă o dezvoltăm şi o folosim. Faptul că a fi empat şi compasional ne îmbunătăţeşte propria sănătate ar trebui sa fie suficient pentru a ne angaja în dezvoltarea acestor capacităţi. Dalai Lama afirma cu reticenţă : “Dacă cineva spune, oh ,practica compasiunii este ceva sfânt, nimeni n-o să-l asculte. Dacă spunem că o inimă caldă şi deschisă reduce tensiunea, anxietatea, stresul, şi va îmbunătăţi sănătatea, atunci oamenii vor asculta.” Dar cred că adevăratul motiv pentru care ar trebui să ne dezvoltăm empatia şi rezultatul său în modificarea comportamentului – compasiunea, nu ar trebui să fie simplist sau de utilitate, de genul “ne face nouă bine”. Empatia compasională ar trebui să fie ţelul nostru datorită bunătăţii şi blândeţii sale intrinseci.

                Esenţialmente, compasiunea este o calitate spirituală. Este baza celor mai multe religii şi expresii spirituale. Chiar dacă ne-ar face bine sănătăţii şi relaţiilor, dar esenţa compasiunii este, de asemenea, rădăcina moştenirii noastre spirituale.

Fragment din Capitolul 4

                                                               Cele şase stiluri empatice

Corpul uman are cinci simţuri: atingerea, mirosul, gustul, văzul, auzul. Dar să nu scăpăm din vedere simţurile sufletului nostru: intuiţia, pacea, prorocirea, încrederea, empatia. Diferenţele între oameni îşi au originea în felul în care ei îşi folosesc aceste simţuri.Cei mai mulţi nu ştiu nimic despre aceste simţuri interioare şi numai câţiva se bazează pe ele la fel cum se bazează şi pe simţurile fizice, ba poate chiar mai mult.

C. JoyBell C.

O primă cheie pentru dezvoltarea harurilor empatice este să aflăm pe care dintre ele le avem. Mulţi dintre noi credem că există doar un singur har empatic, denumit empatie, dar nu este adevărat. Există o paletă de haruri empatice, fiecare la fel de frumoase şi bogate precum o pictură impresionistă. 

 

Următoarele descrieri te vor ajuta să te familiarizezi cu cele şase stiluri empatice.

Fizic

Un empat fizic absoarbe energiile fizice prezente în mediul extern. El poate simţi în corpul său boala sau durerea din corpul altuia. Poate, de asemenea, să simtă energia fizică dintr-un obiect. De exemplu, un empat fizic poate să ţină în mână o bijuterie pe care a purtat-o cineva şi astfel să simtă durerile fizice dar şi plăcerile pe care le-a simţit acea persoană. Empatul fizic poate să aibă unul sau mai multe din “clar-urile” asociate cu empatia , aşa cum am menţionat înainte, inclusiv clar-gustul, clar-mirosul şi clar-atingerea. Cum ar putea să se combine aceste sub-aspecte cu empatia fizică? Ca exemplu, un empat fizic pe deplin dezvoltat, cu acces la toate aceste haruri, ar putea să simtă durerile din corpul altcuiva, să simtă gustul din gura altcuiva, să miroasă parfumul sau aftershave-ul şi să simtă îmbrăcămintea de pe pielea altcuiva.  

Emoţional

Un empat emoţional simte sentimentele altuia ca şi cum ar fi ale lui. (Unele persoane cu abilităţi psihice deosebite sau paranormale,  denumesc aceasta clar-empatie şi alţii o denumesc  clar-simţire, o simţire clară, aşa cum am prezentat în Introducere. Eu evit să folosesc aceşti termeni pentru că mi se pare mult mai directă expresia “empatie emoţională”.)

Mental

Empatul mental primeşte informaţii din lumea din afara sa şi pare că pur şi simplu “ştie” ceea ce ştie altcineva. Acest stil implică clar-simţirea şi clar-cunoaşterea, la fel şi clar-audiţia sau clar-vederea.

Natural

Empatul natural se conectează cu forţele şi fiinţele naturii. Prin această capacitate empatul poate să pătrundă în sursele de informaţie din mediul înconjurător, inclusiv în schimbările planetare sau cele de vreme, emoţiile şi nevoile animalelor şi modurile în care poate fi folosită o plantă în scopuri terapeutice. O gamă largă de daruri parapsihice pot fi regăsite în empatia naturală: clar-gustul, clar-mirosul, clar-atingerea, clar-empatia, clar-simţirea şi clar-cunoaşterea.

Spiritual

Empaţii spirituali simt inima Divinului şi deseori sunt capabili să ştie ce “vrea Dumnezeu”  (sau ce nu vrea) pentru ei înşişi sau pentru alţii. Sunt, de asemenea, adepţii unei simţiri intuitive a nivelului de sinceritate sau nesinceritate al altei persoane. Aici, darurile clar-simţirii şi clar-cunoaşterii sunt cheia. 

Şamanic

Folosesc cuvântul “şamanic” pentru a descrie al şaselea tip de empatie deoarece am observat că există şi capacităţi empatice “extra-dimensionale”. De fapt, le trăiesc eu însămi şi aceasta este categoria în care mă încadrez. Toate darurile empatice, toate “clar-urile” sunt la dispoziţia unui empat şamanic într-un grad sau altul.

Practica străveche a şamanismului a apărut într-o varietate de forme în lume de-a lungul timpului, dar există un fir care le conectează pe toate: şamanul percepe spiritul peste tot şi în orice. Un alt element comun este că şamanii sunt capabili să se racordeze şi la extra-dimensiuni, la alte fiinţe de dincolo de lumea aceasta, precum şi la alte vremuri, locuri, spaţii. Empatul şaman are capacitatea de a lucra cu toate formele de empatie. Astfel, şamanul posedă o conştienţă multidimensională  care poate include conştienţa vieţilor anterioare ale altora, poate percepe prezenţe ale spiritelor, poate şti ce s-a petrecut într-o casă sau pe un teren. Această conştienţă poate implica şi călătoria paranormală sau navigarea pe o varietate de semnale oferite de celelalte haruri empatice şi este marcată de o cunoaştere a nevoilor altuia pentru a lua o hotărâre importantă în viaţă sau pentru vindecare. Cum vom observa, empatul şaman este deseori şi cel care aduce veşti din viitor printr-un proces pe care îl numesc empatie radiantă si pe care o să­-l discut puţin mai târziu. De fapt, empatul şaman poate să le facă pe toate, ceea ce (şi eu pot dovedi) se poate simţi atât ca un mare dar, cât şi ca un covârşitor blestem.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

 

 

 

 

 

 

Scrie o recenzie

Numele vostru:


Recenzia voastră: Note: HTML nu este interpretat!

Evaluare: Proastă           Bună

Introduceți codul în căsuța de mai jos:



Tags: empatie
Editura Cartea Daath © 2017